1. Ce este ordinul de protectie?
Prin ordinul de protectie se urmărește ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor ei și constituie un obiectiv de interes naţional.
2. Ce este violența domestică?
Legea Nr. 217/2003 din 22 mai 2003 *** Republicată pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice definește violenţa domestică ca fiind orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, spirituală sau cibernetică, care se produce în mediul familial sau domestic.
3. Cine poate solicita emiterea unui ordin de protectie?
Legea Nr. 217/2003, în cuprinsul art.3, prevede persoanele care pot solicita emiterea unui ordin de protecție și anume: orice persoană care este victima unei violențe domestice intenționate care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.
4. Ce înseamnă, în sensul legii, noțiunea de membru de familie?
Art.5 din același text de lege exemplifică ce se întelege prin noțiunea de membru de familie și în consecință exemplifică ce membrii de familie pot solicita instituirea unui ordin de protecție. Astfel, potrivit acestei reglementări, prin membru de familie se înțelege:
a) ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi surorile, soţii şi copiii acestora, precum şi persoanele devenite rude prin adopţie, potrivit legii;
b) soţul/soţia şi/sau fostul soţ/fosta soţie; fraţii, părinţii şi copiii din alte relaţii ai soţului/soţiei sau ai fostului soţ/fostei soţii;
c) persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă acestea au locuit sau nu cu agresorul, ascendenţii şi descendenţii partenerei/partenerului, precum şi fraţii şi surorile acestora;
d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile faţă de persoana copilului;
e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijeşte persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepţia celor care îndeplinesc aceste atribuţii în exercitarea sarcinilor profesionale.
5. Cum definește legea noțiunea: ,,de victimă”?
Prin victimă se înţelege persoana fizică ce este supusă uneia sau mai multor forme de violenţă prevăzute la art.4 din legea Nr.217/2003, inclusiv copiii martori la aceste forme de violenţă.
6. Ce drepturi are victima unei violențe domestice?
Victima violenţei domestice are următoarele drepturi:
a) la respectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii sale private;
b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
c) la protecţie specială, adecvată situaţiei şi nevoilor sale;
d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum şi la asistenţă medicală gratuită, în condiţiile prezentei legi;
e) la consiliere şi asistenţă juridică gratuită, în condiţiile legii.
7. Ce obligații au autorităţile administraţiei publice centrale şi locale?
Legea Nr. 217/2003 reglementează foarte clar obligațiile, astfel autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au următoarele obligații:
I) să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea violenţei domestice, pentru preîntâmpinarea unor situaţii de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenţei domestice, inclusiv prin furnizarea de informaţii şi programe de educaţie despre modalităţile în care se pot preveni, evita, recunoaşte şi raporta cazurile de violenţă.
II) să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenţei domestice, potrivit competenţelor ce le revin, după caz, cu privire la:
a) instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistenţă şi protecţie a victimei, în funcţie de necesităţile acesteia;
b) organul de urmărire penală la care pot face plângere;
c) dreptul la asistenţă juridică şi instituţia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
d) condiţiile şi procedura pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părţii vătămate şi ale părţii civile;
f) condiţiile şi procedura pentru acordarea compensaţiilor financiare de către stat, potrivit legii;
g) măsurile ce pot fi dispuse prin ordinul de protectie provizoriu şi, după caz, prin ordinul de protectie, demersurile necesare pentru emiterea acestora şi procedura de judecată.
III) de a colecta date statistice relevante, dezagregate şi la intervale regulate privind cazurile de violenţă domestică. Aceste date sunt colectate în vederea monitorizării funcţionării serviciilor sociale destinate victimelor, precum şi în vederea studierii cauzelor şi efectelor violenţei domestice şi sunt centralizate de către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, care are obligaţia de a realiza anual un studiu naţional şi defalcat pe judeţe privind violenţa domestică.
IV) de a sprijini anual derularea de analize sau studii reprezentative la nivel naţional privind prevalenţa şi tendinţele tuturor formelor de violenţă domestică.
V) de a asigura confidenţialitatea şi respectarea anonimatului în cadrul procesului de diseminare a datelor statistice şi a rezultatelor analizelor sau studiilor naţionale.
VI) de a asigura în cadrul serviciilor sociale existente găzduire pentru agresori în cadrul centrelor rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost şi adăposturilor de noapte, care funcţionează în conformitate cu Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
8. Sub ce forme se poate emite un ordin de protecție?
Legea prevede în mod expres 2 (două) moduri prin care se pot obține efectele unui ordin de protecție. Astfel, avem ordin de protecție provizoriu și ordin de protecție la cerere, în instanță.
Legea mai reglementează și o intervenție de urgență care se face de către echipe mobile formate din reprezentanţi ai Serviciului Public de Asistenţă Socială, denumit SPAS, însă despre aceasta vom discuta într-un capitol distinct.
9. Odinul de protecție provizoriu – procedura urgentă.
9.1. Cine poate emite un ordin provizoriu?
Ordinul de protectie provizoriu se emite de către poliţiştii care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.
9.2. Cine constată existența riscului iminent?
Polițiștii au obligația de a constata existența riscului iminent și în cazul în care, ca urmare a evaluării situaţiei de fapt, se constată că sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii emit ordinul de protecţie provizoriu, potrivit prevederilor legale.
9.3. În ce condiții se constată?
Potrivit legii poliţiştii constată existenţa riscului iminent prevăzut pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din:
a) probele obţinute ca urmare a verificării sesizărilor privind violenţa domestică, atunci când actele de violenţă domestică nu fac obiectul cercetării sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni;
b) probele strânse potrivit prevederilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când actele de violenţă domestică fac obiectul cercetării sub aspectul săvârşirii unor fapte care intră sub incidenţa prevederilor art.199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.
Poliţiştii au obligația de a evalua situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului şi potrivit metodologiei de utilizare a acestuia, stabilite potrivit prevederilor art.37 din legea Nr. 217/2003 din 22 mai 2003 *** Republicată.
9.4. Ce se întămplă dacă nu rezultă un risc iminent?
Legea nr.217/2003 din 22 mai 2003 prevede obligația polițistului de a informa, persoana care se consideră victimă și despre care constată că nu se încadrează în dispozițiile legale pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, cu privire la posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie potrivit prevederilor art.38 din lege şi totodată are obligația de a preda la dispoziţia acesteia formularul de cerere prevăzut la art.41 din lege.
În consecintă, deși nu sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, presupusa victimă poate face o cerere la instanta competentă în vederea emiterii unui ordin de protecție conform procedurii obișnuite.
9.5. După emiterea ordinului de protectie se pot lua și alte măsuri preventive față de agresor?
Da, emiterea ordinului de protectie provizoriu nu împiedică luarea unei măsuri preventive potrivit prevederilor legii nr.135/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
9.6. Cum arată formularul de risc?
Puteți descărca de pe site-ul nostru un formular de evaluare a riscului.
9.7 Ce pot face polițiști pentru a obține probe?
Pentru verificarea sesizărilor privind violenţa domestică, aflarea adevărului şi soluţionarea justă a sesizării, poliţiştii au dreptul să obţină probe prin următoarele mijloace:
a) constatarea prin propriile simţuri şi consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) consultarea bazelor de date la care au acces potrivit atribuţiilor de serviciu şi consemnarea celor constatate într-un înscris;
c) declaraţiile persoanelor implicate în actele de violenţă domestică, ale persoanelor care au asistat la producerea actelor de violenţă domestică şi ale altor persoane care pot comunica informaţii cu privire la persoanele implicate în actele de violenţă domestică;
d) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de provenienţa acestora;
e) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau postărilor în mediul electronic şi/sau de telefonie mobilă.
9.8 Polițiști pot pătrunde în casă sau în sediul profesional fără acord?
Legea nr.217/2003 din 22 mai 2003 prevede, în mod expres, în cuprinsul art.29, alin.2, că pentru verificarea sesizărilor privind violenţa domestică şi în scopul obţinerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, poliţiştii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective.
9.9 Polițiști au voie să folosească forța?
Alin.3 al art.29 din lege prevede că poliţiştii pot folosi forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional, pentru a pătrunde în spaţiile prevăzute la alin. (2).
9.10 Dacă nu sunt de acord au voie să înregistreze audio-video acțiunea?
Da, acţiunile poliţiştilor în spaţiile prevăzute la alin. (2), inclusiv cele de pătrundere, pot fi înregistrate cu mijloacele audio-video sau foto din dotare, fără consimţământul persoanelor, înregistrările sau fotografiile constituind probe în sensul alin.(1) lit.a) şi urmând regimul probelor prevăzute de Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, după caz.
9.11 Ce măsuri de protecţie ce se pot dispune prin ordinul de protectie provizoriu?
Prin ordinul de protectie provizoriu se dispun, pentru o perioadă de 5 zile, una ori mai multe măsuri de protecţie, apte să contribuie la diminuarea riscului iminent constatat, dintre următoarele obligaţii sau interdicţii:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor în locuinţa comună;
c) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
d) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
e) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.
9.12 Ce se întâmplă cu persoana evacuată dacă nu are unde locui?
Dacă prin ordinul provizoriu de protecţie s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, i se va asigura de îndată informarea şi orientarea, la cererea sa, către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat.
În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi orientat şi condus de îndată către centrele rezidenţiale gestionate de autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, către alte centre sociale adecvate de către echipa mobilă prevăzută la art. 51.
În cazul în care agresorul nu doreşte să beneficieze de cazarea pusă la dispoziţie potrivit alin.(5) şi optează să locuiască la o rudă sau la orice altă persoană, i se va solicita să dea o declaraţie privind adresa la care va locui şi persoana care îi va asigura cazarea. În cazul în care agresorul refuză să dea respectiva declaraţie, se va consemna acest fapt în procesul-verbal întocmit potrivit prevederilor art. 33 alin. (4).
9.13 Ce se întâmplă cu minorul dacă măsura se dispune impotriva singurului părinte/reprezentant?
Autorităţile şi instituţiile publice competente au obligaţia ca, din oficiu sau la solicitarea unităţilor de poliţie ori a oricărei persoane interesate, să pună în aplicare măsuri de protecţie urgente şi specifice cu privire la minori, persoane cu dizabilităţi sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecţie provizoriu.
9.14 Cum se pune în aplicare ordinul de protectie provizoriu?
Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecţie provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.
Poliţiştii pot folosi forţa şi mijloacele din dotare, în mod adecvat şi proporţional, pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecţie dispuse prin ordinele de protecţie provizorii.
9.15 Ordinul de protectie provizoriu este supus vreunei confirmări?
Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.
Procurorul de la parchetul competent potrivit prevederilor alin.(1) decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu.
9.16 Ce poate dispune procurorul cu privire la măsura dispusă de polițist?
Dacă sunt îndeplinite condițiile, procurorul confirmă necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, aplicând o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.
În cazul în care constată că nu mai este necesară menţinerea măsurilor de protecţie dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecţie, cu menţionarea momentului de la care acestea încetează.
9.17 În situația confirmării ce obligații are procurorul?
Imediat după confirmarea prevăzută la alin.(4), procurorul înaintează ordinul de protectie provizoriu, însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie, întocmită potrivit prevederilor art.40 alin (3) lit. a) şi art.41.
9.18 Dacă este confirmat si trimis spre instanță, după expirarea celor 5 zile, agresorul mai este ținut de măsurile provizorii?
Da, legea prevede că în situaţia înaintării ordinului de protectie provizoriu potrivit prevederilor alin. (6), durata iniţială pentru care a fost dispus se prelungeşte, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie, cu informarea agresorului despre acest fapt.
9.19 Pot contesta ordinul de protectie provizoriu?
Ordinul de protecţie provizoriu poate fi contestat la instanţa de judecată competentă potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), în termen de 48 de ore de la comunicare.
Contestaţia se soluţionează în regim de urgenţă, dar nu mai târziu de data la care expiră termenul pentru care a fost emis ordinul de protecţie provizoriu, în camera de consiliu, cu citarea organului constatator.
Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este definitivă.
10. Ordinul de protectie – procedura obișnuită;
10.1 Cine este îndreptățit să solicite un ordin de protectie pe instanță?
Această procedură poate fi solicitata de persoana în favoarea căreia nu s-a dispus un ordin provizoriu sau ordinul provizoriu luat de către polițiști nu a fost confirmat de procuror precum și de orice altă pesoană care îndeplinește condițiile prevăzute de lege, mai puțin condiția urgenței iminente, caz în care solicită un ordin provizoriu.
10.2 Ce măsuri poate dispune instanța?
Înstanța de judecată poate dispune, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri – obligaţii sau interdicţii:
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19;
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
10.3 Agresorul poate fi obligat să contribuie la plata chiriei locuinței victimei?
Da, prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
10.4 Instanța poate dispune măsuri de verificare a agresorului?
Instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:
a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;
b) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei;
c) verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.
10.5 Pe ce perioadă se poate emite un ordin de protecție?
Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 6 luni de la data emiterii ordinului.
Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului.
10.6 Unde se depune cererea?
Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima.
10.7 Cine poate întroduce cererea?
Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.
Cererea mai poate fi introdusă în numele victimei şi de:
a) procuror;
b) reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice;
c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei.
10.8 Se plătește taxă de timbru?
Nu, potrivit art.41 alin.2 lin lege cererea este scutită de taxa judiciară de timbru.
10.9 În cât timp se judecă cererea?
Soluţionarea cereri nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea ei, cu excepţia cazului în care, anterior, s-a emis un ordin de protecţie provizoriu, durata iniţială pentru care acesta este dispus fiind prelungită, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie, cu informarea agresorului despre acest fapt.
Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.
10.10 Ordinul de protectie odată emis poate fi revocat?
Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecţie pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.
Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:
a) agresorul a respectat interdicţiile sau obligaţiile impuse;
b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranţă, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
c) dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competenţelor de către un serviciu de probaţiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut şi faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenţei domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5 din lege.
11. Ce se întâmplă dacă victima încalcă ordinul de protectie?
În cazul în care persoana protejată prin ordinul de protectie încalcă dispoziţiile acestuia, ea va fi obligată la acoperirea cheltuielilor generate de emiterea şi punerea în executare a ordinului.
Modul de calcul al cheltuielilor generate de emiterea şi punerea în executare a ordinelor de protecţie la care poate fi obligată persoana protejată se va stabili prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului afacerilor interne.
12. Ce se întâmplă dacă agresorul încalcă ordinul de protectie?
Potrivit art.47 alin.(1) din lege instanța are obligația de a atrage atenția agresorului prin menționarea expresă în dispozitivul hotărârii a menţiunii potrivit căreia încălcarea oricărei măsuri dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
13. Dacă victima se impacă cu agresorul se mai încalcă ordinul de protectie?
Da, manifestarea acordului victimei este irelevant în ceea ce privește răspunderea agresorului. Acordul nu are puterea de a absolvi de raspundere.
În situația în care agresorul se împacă cu victima este necesar ca acesta să solicite recovarea ordinului.
14. Ce presupune intervenția de urgență?
Intervenţia de urgenţă se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale prin intermediul unei echipe mobile formate din reprezentanţi ai Serviciului Public de Asistenţă Socială, denumit în continuare SPAS.
Echipa mobilă are rol de verificare a semnalărilor, de evaluare iniţială şi de realizare a demersurilor necesare pentru depăşirea riscului imediat, constând în: transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale, sesizarea organelor de cercetare penală, sesizarea organelor competente pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, orientarea către Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, denumită în continuare DGASPC, sau, după caz, la SPAS, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi agresori.
15. Cerere/anexă pentru emiterea unui ordin de protectie în instanță
De pe site-ul nostru puteți vizualiza/descărca o astfel de cerere/anexă pentru emiterea unui ordin de protectie in instanță.
Resursă: Legea 217 22/05/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice