Cât durează un divort?
Când calculăm durata unui divort trebuie să luam în considerare mai multe aspecte.
În primul rând vorbim despre tipul de divort. Astfel, dacă părțile divortează de comun acord, în mod evident, durata procedurilor va fi semnificativ mai redusă decât dacă părțile solicită desfacerea căsătoriei ca urmare a culpei uneia dintre ele. Explicația constă în faptul că în cazul divortului prin acord, în esență, judecătorul verifică doar existența consimțământului părților. Prin urmare, procesul se poate finaliza încă de la primul termen de judecată.
În cazul divortului din culpa soților este necesară administrarea probatoriului aspect care, în mod evident, va duce la lungirea procedurilor. Aceeași explicație subzistă și în cazul divorțului cu minori în situația în care instanța de judecată este ținută să se pronunțe cu privire la locuința minorului după divorț, autoritatea părintească exclusivă, pensia de întreținere ș.a.
Concluzionând, arăt că un divort la instanță, prin acord, durează în medie 4-6 luni. În caz de divorț din culpa părților poate dura aproximativ 1 an – 1 an și jumătate (în funcție de complexitatea probatoriului).
Se poate divorta la notar?
Potrivit art. 375 alin. 1 și 2din C.civ dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei.
Totodată, divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divort, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
Cât costă un divorț la notar? Dar la instanță?
Tariful notarial se stabilește de către fiecare cabinet în parte și de regulă prețurile sunt afișate online. În ceea ce privește divorțul prin acord la instanță se plătește o taxă fixă de timbru de 200 de lei potrivit art. 15 lit. a din OUG 80/2013 precum și o taxă de 100 de lei pentru divorțul din culpă potrivit art. 15 lit. b și c din OUG 80/2013.
De asemenea, potrivit art. 924 C.p.c. dacă părțile se împacă taxa de timbru se restituie. Pe lângă acestea mai trebuie plătit și onorariul avocatului care variază în funcție decomplexitatea cauzei.
Cum se exercită autoritatea părintească?
De regulă autoritatea părintească se exercită de către părinți în mod egal și împreună. În raporturile cu celelalte persoane se prezumă că actele făcute de către unul din părinți în exercitarea drepturilor și îndatorilor părintești este realizat cu consimțământul celuilalt.
Cum se obține custodia exclusivă asupra copiilor după divort?
Ca și în timpul căsătoriei autoritatea părintească asupra minorilor după divorț se exercită, de regulă, de către ambii părinți. Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.
Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia. Prin urmare, trebuie administrate probe din care să rezulte că este în interesul minorului ca doar un părinte să exercite autoritatea părintească.
Unde va locui minorul după divort?
Dacă nu există o înțelegere a părinților în acest sens sau instanța apreciază că înțelegerea nu este în tinteresul minorului aceasta va stabili locuința la unul dintre părinți. În practică, de regulă, în cazul copiilor cu vârstă mică, locuința acestora se stabilește la mamă.
Cum se stabilește programul de vizită în cazul minorilor?
Potrivit art. 401 C.civil părintele separat de copilul său are dreptul de a avea legături personale cu copilul său. În caz de neînțelegere instanța stabilește cu privire la modalitatea exercitării acestui drept.
Prin urmare, dacă părinții nu au stabilit cu ocazia divorțului un program de vizită, în caz de neînțelegere, trebuie să introducă o acțiune pe cale separată.
Ce poți face dacă părintele nu respectă programul de vizită al părintelui separat de minor?
De regulă, această situație se întâlnește atunci când, în mod nejustificat, părintele care locuiește cu minorul îl împiedică nejustificat pe celălalt să aibă legături personale cu copilul. În această situație, trebuie apelat la un executor. Totodată, se poate formula plângere penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului prev. de art. 379 C.p.p.
Se pot lua măsuri urgente înainte de divort?
Se pot lua pe cale de ordonanță preșidențială atât timp cât este deja introdusă și acțiunea principală de divorț. Astfel, până la pronunțarea divorțului, instanța poate lua măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței minorilor, obligația de întreținere, încasarea alocației de stat pentru copii precum și cu privire la folosirea locuinței familiei.
Totodată, dacă urgența o impune și celălalt soț are un comportament abuziv se poate solicita organelor de poliție emiterea unui ordin provizoriu de protecție (prin care se poate dispune inclusiv evacuarea celuilalt soț din locuința familiei împreună cu interdicția de a nu se apropia de membrii de familie).
Contează cine este vinovat pentru divort?
Divorțul este considerat a fi pronunțat împotriva soțului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria. Potrivit art. 384 alin. 2 și 3 C. civ. soțul în culpă pierde drepturile pe care legea sau convențiile anterior cu terți le atribuie acestuia. Aceste drepturi nu se pierd dacă divorțul s-a produs din culpă comună sau prin acordul soților. Astfel, legea reglementează o serie de efecte importante care decurg din desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a unuia dintre soți.
În primul rând, celălalt soț care a suferit un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei poate cere repararea acestuia. Totodată, alăturat acestui drept se poate solicita și o prestație compensatorie, în cazul în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani, care să compenseze, pe cât posibil, un dezechilibru semnificativ, pe care divorțul l-ar determina în codițiile de viață ale celui care o solicită.
Prestația compensatorie nu se poate cere alături de obligația de întreținere. Totodată, când divorțul se pronunță din culpa exclusivă a unuia dintre soți acesta nu beneficiază de dreptul la întreținere decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.
Cum se calculează pensia de întreținere pentru copii în caz de divort?
Instanța, prin hotărârea de divorț stabilește contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură, și pregătirea profesională a copiilor. Pensia de întreținere se calculează de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Ea se stabilește până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii. Dacă părintele în cauză mai datorează întreținere legală și altor persoane cuantumul cumulat al tuturor nu poate depăși jumătate din venitul lunar net.
Ce poți face în caz de neplată a pensiei de întreținere sau plată cu întârziere?
În primul rând apelați la un executor întrucât hotărârea de divort este executorie.
Totodată, neplata pensiei de întreținere timp de 3 luni (nu neaparat consecutive) poate consititui infracțiunea de abandon de familie prev de art. 378 alin. 1 lit. c din C.p. Pentru reținerea acestei infracțiuni este necesar să fie îndeplinite mai multe condiții esențiale. Astfel, în primul rând, pensia de întreținere trebuie să fie stabilită pe cale judecătorească.
Nu se încadrează pensia de întreținere stabilită, de acomun acord, la notar. Totodată, este necesar ca făptuitorul să fie de rea-credință. Prin urmare, organul de urmărire penală va verifica posibilitățiile financiare ale părintelui care nu plătește. De asemenea, este esențial ca plângerea prealabilă pentru săvârșirea infracțiunii să fie introdusă, de regulă, în termen de 3 luni de la ultima neplată.
În acest sens, relevantă este Decizia nr. 2 din 20 ianuarie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a statuat că „în cazul infracțiunii de abandon de familie prevăzute în art. 378 alin. (1) lit. c) din Codul penal, termenul de introducere a plângerii prealabile prevăzut în conținutul art. 296 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală – de 3 luni din ziua în care persoana vătămată sau reprezentantul său legal a aflat despre săvârșirea faptei – curge de la data la care persoana vătămată ori reprezentantul său legal a cunoscut săvârșirea faptei.
Termenul de 3 luni prevăzut în conținutul art. 296 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală poate să curgă din trei momente diferite, după cum urmează:
- din momentul consumării infracțiunii, dacă acest moment este identic cu cel al cunoașterii faptei;
- din momentul cunoașterii săvârșirii faptei, care se poate situa între momentul consumării faptei până la momentul epuizării
- din momentul epuizării infracțiunii sau ulterior acestuia, odată cu cunoașterea săvârșirii faptei, caz în care nu trebuie să fi fost împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale“.
Important de menționat este și faptul că plângerea penală are doar rolul de a pune presiune asupra făptuitorului. Întrucât, deja aveți o hotărâre executorie nu vă puteți constitui parte civilă în procesul penal întrucât ar lipsi condiția interesului.
Poate fi un părinte decăzut din drepturile părintești?
Decăderea din drepturile părintești nu trebuie confundată cu autoritatea părintească exclusivă (vezi mai sus despre exercitarea autorității părintești). La cererea autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniul protecţiei copilului, instanța poate pronunţa decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti dacă părintele pune în pericol viaţa, sănătatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea abuzivă, prin neglijenţa gravă în îndeplinirea obligaţiilor părinteşti ori prin atingerea gravă a interesului superior al copilului.
Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti este totală şi se întinde asupra tuturor copiilor. Cu toate acestea, instanţa poate dispune decăderea numai cu privire la anumite drepturi părinteşti ori la anumiţi copii, dar numai dacă, în acest fel, nu sunt primejduite creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a copiilor.
Pot păstra numele după divort?
De regulă, dacă nu există o înțelegere între soți ca unul sau chiar amândoi să păstreze numele din timpul căsătoriei aceștia vor reveni la numele anterior. Cu toate acestea, pentru motive justificative, instanța poate încuvința ca unul dintre soți să păstreze numele din timpul căsătoriei chiar și în lipsa acordului celuilalt soț.
Cum se împart bunurile după divort?
Regimul matrimonial al bunurilor încetează de la data introducerii cererii de divorț (cu unele excepții). Dacă se desface căsătoria (înainte de partaj) soții rămân coproprietari în devălmășie. O să vorbim despre regimul matrimonial al comunității legale aceasta fiind cel mai întâlnit caz în practică. Astfel, există o prezumție legală relativă cum că soții au avut o contribuție egală. Prin urmare, cade în sarcina soțului interesat să facă proba contrară. În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale, atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune.
Care sunt bunurile pe care le vom împărți la partaj?
În cazul regimului matrimonial al comunității legale bunurile comune sunt acele bunuri dobândite de orice dintre soți în timpul căsătoriei. Bunurile proprii care nu intră în devălmășia soților sunt următoarele:
a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;
e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii.
Veniturile din muncă sunt bunuri proprii sau bunuri comune?
Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine scadentă în timpul comunităţii.
Cât este onorariul avocatului la divorț și partaj?
După cum spuneam și anterior onorariul diferă în funcție de tipul de divorț, durata procedurilor și complexitatea cauzei.
Prezența părților la divorț este obligatorie?
La judecătorie partile se vor infațisa personal, cu excepția cazului în care unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situatie, care il impiedica sa se prezinte personal. În astfel de cazuri, cel in cauza se va putea infațisa prin avocat sau mandatar. Dacă divorțul se solicită prin acordul părților cererea de divorț poate fi semnată de un mandatar cu procură specială autentică. Dacă mandatarul este avocat el va certifica semnătura soților, potrivit legii.
Este obligatorie audierea minorului?
Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani se audiază în mod obligatoriu. Dacă instanța apreciază necesar poate audia și minorul mai mic de 10 ani. Minorul se ascultă în camera de consiliu fără prezența părinților.
Unde se depune cererea de divorț?
Cererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se află cea din urma locuință comuna a soților. Daca soții nu au avut locuința comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecatoriei în care se afla cea din urma locuință comuna, judecătoria competenta este aceea in circumscripția căreia iși are locuința paratul, iar cand pârâtul nu are locuința în țară si instanțele române sunt competente internațional, este competenta judecîtoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.
Dacă nici reclamantul și nici pârâtul nu au locuința în țară, părțile pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din Romania. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorț este de competența Judecatoriei Sectorului 5 al municipiului București.
